Apa este strâns legată de sistemul nostru climatic.

Atmosfera lucrează precum o pompă de căldură sau un aparat de aer condiționat,  dar lichidul de răcire este diferit. În atmosferă, lichidul de răcire
este de fapt apa. Așadar, apa care trece din formă lichidă în stare gazoasă, sau invers este cea care acționează întregul sistem climatic.

Una dintre motivațiile Grundfos și ale oamenilor de știință din întreaga lume este îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale Națiunilor Unite,  în primul rând obiectivul numărul 6 și obiectivul numărul 13.

Obiectivul numărul 6 este obiectivul privind apa curată și salubritatea iar obiectivul numărul 13 se referă la provocările legate de schimbările climatice.
Toată energia de pe Pământ vine de la soare iar în atmosferă folosim apa
pentru a redistribui energia.

Deci, fenomenele numite vreme și climă sunt de fapt acționate de apă.
Atunci când este încălzită apa din atmosferă aceasta devine gaz. Este deci nevoie de energie pentru a schimba apa din stare lichidă în stare gazoasă. Dacă procedăm invers, condensăm apa,  deci luăm vapori de apă, apă sub formă de gaz și îi condensăm sub formă de lichid, apoi se eliberează energie.

Așadar, când sunt furtuni și când bate vântul practic acestea sunt cauzate de moleculele de apă ce trec din starea gazoasă în starea lichidă. Și se poate spune, și în combinație cu rotația Pământului. Capacitatea calorică a apei este foarte, foarte mare. Capacitatea calorică ne indică eficiența apei de a stoca energie.

Dacă, de exemplu, vrem să încălzim apă avem nevoie de multă energie pentru a o încălzi deoarece apa stochează multă energie. Unii dintre voi știu probabil diferența între clima de coastă și cea continentală. Și aceasta este în esență determinată tot de capacitatea calorică a apei.

În cazul unui climat de coastă, este mai multă apă și este nevoie de multă energie pentru a încălzi apa. Prin urmare, temperatura va rămâne
mai mult sau mai puțin constantă.

În cazul zonei continentale, unde este evident mai puțină apă, fluctuațiile de temperatură vor fi mult, mult mai mari. Dacă apa conține sare este mai grea, adică are o densitate mai mare,  prin comparație cu apa fără sare.
Și este fascinant că atunci când apa sărată îngheață sarea este eliminată din
bucățile de gheata. Așadar, când se formează gheața, apa de sub gheață
este mai densă  și coboară. Această mișcare de coborâre a apei sărate
creează de fapt curentul din Golf. Deci întregul sistem climatic
creat de curentul din Golf este de fapt generat de apa sărată cu o densitate mai mare decât apa dulce. Cu toții știm că gheața plutește pe apă.
Pentru noi acest lucru este normal, dar din cele 100 de milioane de molecule pe care le cunoaștem azi apa este singura moleculă ce reacționează astfel, adică forma solidă a moleculei, gheața, plutește pe forma lichida a moleculei, apa.

Este o proprietate a apei  esențială pentru evoluția vieții.  Apa în forma lichidă are un maxim de densitate la patru grade. Deci, densitatea cea mai mare
apare la patru grade Celsius. La patru grade apa lichidă coboară. Așadar, într-un ochi mic de apă apa de sub gheață va avea patru grade. Cu cât este mai aproape de luciul apei, cu atât apa este mai rece. Deci, apa îngheață de sus în jos.
Toate celelalte substanțe lichide îngheață de jos în sus. Formarea gheței de sus în jos denotă calitatea apei de a proteja orice specie biologică care trăiește în ochiul de apă; gheata acționează ca un strat izolator. Această proprietate foarte neobișnuită a apei, de a avea densitatea maximă la patru grade, este de fapt esențială pentru evoluția vieții.