Posibilitatea citirii unei curbe este esențială pentru oricine lucrează cu pompe,  deoarece facilitează selectarea pompei potrivite  pentru un anumit sistem hidraulic.  

În acest modul, vă vom arăta cum să citiți o curbă a unei pompe.  Să începem.  

În primul rând, pentru a înțelege o curbă a unei pompe,  trebuie să știți caracteristicile sistemului.  

Caracteristicile sistemului indică pierderile de presiune din sistem  ca funcție a debitului.  

Iar la intersectarea  caracteristicilor sistemului cu performanța pompei,  aveți punctul de funcționare specific.  

De exemplu, să analizăm această curbă de performanță a unei pompe Grundfos specifice.  

Dacă sistemul dumneavoastră necesită un debit de 140 m³/h  și o înălțime de pompare de 6,3 metri,  curba de performanță arată că această pompă specifică  este perfectă pentru aceste cerințe.  

Din punct de vedere tehnic, aceasta va îndeplini cerințele de sistem  ale oricărei alte intersecții între debit și înălțimea de pompare din zona de sub curbă.  

Totuși, supradimensionarea și subdimensionarea  pot avea consecințe asupra performanței,  așa că trebuie să rămâneți cât mai aproape de punctul de funcționare.  

Acum să analizăm câteva curbe obișnuite ale pompelor, și anume:  Curba QH  Curba ŋ  Curba P2  Și curba NPSH.  

Împreună, aceste patru curbe  oferă o bună imagine de ansamblu a performanței unei pompe,  așa că vă recomandăm să le includeți în aceeași fișă de date.  

Într-o curbă QH, care măsoară debitul și înălțimea de pompare,  vedeți că un debit scăzut duce la o înălțime de pompare mare,  iar un debit mare duce la o înălțime de pompare mică.  

După ce identificați cerințele pentru aplicația dumneavoastră,  debitul (Q) și înălțimea de pompare (H) vă ajută  să stabiliți dimensiunile generale ale pompei.  

În acest exemplu puteți vedea că  un debit de 71 m³/h este egal cu o înălțime de pompare de 42 m.  

O curbă ŋ evidențiază randamentul unei pompe.  Randamentul total este raportul dintre energia hidraulică și energia furnizată.  Cifra arată curbele de randament doar pentru pompă  și, respectiv, pentru o unitate de pompare completă.  

Merită menționat faptul că randamentul este întotdeauna sub 100 %,  deoarece energia furnizată este mai mare decât energia hidraulică  din cauza pierderilor din motor și pompă.  

De aceea, randamentul unității de pompare complete  este mai mic decât randamentul unei singure pompe.  

Apoi, există curba P2,  care măsoară relația dintre consumul de energie electrică și debitul unei pompe.  

Consumul de energie al pompei determină dimensiunea instalațiilor electrice  care trebuie să furnizeze energie pompei.  

Consumul de energie electrică depinde și de densitatea fluidului.  Dacă densitatea fluidului este mai mare decât cea a apei, să spunem,  trebuie utilizate motoare cu o capacitate în mod corespunzător mai mare.  

Așa cum puteți vedea aici, valoarea P2 crește atunci când debitul crește.  În final, există înălțimea de aspirație pozitivă netă  – sau curba NPSH.  

Deoarece NPSH apare în metri și nu în kW,  nu este necesar să luați în considerare densitatea diferitelor fluide.  

NSPH descrie condițiile legate de cavitația dăunătoare.  Și aici curba NSPH este foarte utilă.  

Pentru a stabili dacă o pompă poate funcționa într-un sistem,  trebuie să știți NPSH pentru cel mai mare debit și cea mai mare temperatură  în domeniul de operare.  

Marja de siguranță minimă recomandată este de 0,5 m,  dar poate fi nevoie de o marjă mai mare, în funcție de aplicația dumneavoastră.  Proiectarea pompei poate afecta și aspectul curbei de performanță a pompei.  

Există atât curbe plate, cât și abrupte ale pompelor.  Curbele plate apar la o modificare mică a înălțimii de pompare,  ceea ce duce la o modificare mare a debitului, așa cum puteți vedea aici.  

Curbele abrupte, pe de altă parte,  apar când există o modificare mică și a înălțimii de pompare, și a debitului, cum se arată aici.  

Aici încheiem modulul nostru despre cum se citesc curbele pompelor.  Sperăm că v-a plăcut.